”Acum e noapte si sunt pe terasa din afara casei;privesc marea.E atat de linistita ,tacuta si blanda..luna e putin ascunsa si pare sa ma priveasca plina de compasiune si indulgenta.
O intreb ce pot sa fac..ea imi spune ca e greu sa dai jos crustele de pe inima.Inima mea..nu imi amintesc sa am asa ceva.Poate nu am stiut niciodata.
La cinema nu m-a tulburat niciodata o scena emotionanta si nici vreo melodie intensa,iar in iubire am crezut doar pe jumatate,gandindu-ma ca este imposibil sa o cunosc cu adevarat.nu,nu am fost niciodata cinica.Pur si simplu nimeni nu m-a invatat sa eliberez iubirea ce o tineam ascunsa inauntru .Iar eu am cautat-o proiectandu-mi dorinta intr-un univers in care iubirea era exilata;si,nimeni,dar nimeni nu m-a oprit spunandu-mi : nu,micuto,pe aici nu se trece.”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu