Un suflet cu un gol imens, provocat de rani multiple.Un suflet prea plin de sine pentru ca a fost golit prea mult de ceilalti.Un suflet ce respira prin vena nefericirii, un suflet ce plange cu fiecare ras si care rade foarte mult.Un suflet care a renuntat de mult sa mai traiasca ,un suflet care a devenit o a doua minte.Un suflet ce-si ucide visele, transformandu-le prea repede in realitati sau isi ucide propria esenta,nerealizand ceea ce e foarte usor de realizat.Un suflet al excesului.Exces de caritate dar si de orgoliu, de bunatate dar si de rautate, de viitor dar si de trecut.Singurul sau exces minor e prezentul si se teme ca singurul viitor e chiar trecutul.Un suflet ce va renaste doar dupa ce va muri.

Intr-o zi....a evadat.Din propria minte , propriile limitari,propria inchisoare, intr'un moment de neatentie al paznicului...si nu s-a mai intors.In schimb,corpul unui adult imbatranit prematur de vreme,zacea inert in o celula din o inchisoare din o tara din o univers din o minte bolnava.