Poveste fara sfarsit

Mi-e greu sa incep postarea asta. Practic n-am nimic concret de spus, dar am multe de vorbit, si nu prea stiu cu ce sa incep.
Probabil e plictisitor. Da, ma gandesc ca e chiar foarte plictisitor pt o persoana "din exterior".
Dar oare cum se simte un baiat crescut cu anumite principii, caruia i s-a oferit o anumita educatie, dar mai apoi a fost "scapat de sub control"!? Un baiat cuminte, dar care era mereu stresat de cuvintele (foarte celebre de altfel) "invata, invata, invata". Si asta si dupa "evadarea" sa. Care acum se enerveaza pe orice, isi schimba starile emotionale foarte des, e constient de asta, nu ar vrea sa se intample, dar se intampla.
Un baiat care dupa ce si-a luat prima bataie adevarata, si-a dat seama ca nu e de sticla, si s-a aventurat intr-o asemenea viata, plina de conflicte. Dupa ce s-a trezit din prima betie si si-a dat seama ca nu e chiar neplacut si a continuat cu "cisterne" intregi de alcool. Dar cu toate astea, a continuat dupa principiile cu care a fost educat si altele noi care si le-a insusit. Si a iesit din el doar un huligan betiv cu principii. Fara nicio realizare. Ba da, poate ca s-a indragostit de o fata care poate nu o merita. Asta dupa ce alte cateva (putine la numar) fete si-au batut pur  si simplu joc de naivitatea lui. Da. Era un dur, insa daca se atasa de ceva, devenea foarte naiv. Dar oare l-au calit toate astea? Este el in stare sa mearga inainte? Va reusi sa treaca peste tot si sa-si implineasca visul (unul comun de altfel)? Va fi o poveste cu final fericit?
Adica sa reiau sirul, insa intr-un ritm mai rapid: gradinita, scoala, invata, invata, invata, liceu, invata, alcool, invata, batai, invata, dragoste, invata, meciuri, facultate,sex, invata,sevraj, invata, deplasari, nervi, alcool, invata, invata, batai, dragoste pura. Dar parca nu exista un echilibru. Nu exista o garantie. Ce poate oferi acest baiat cu adevarat? Oare cum se simte baiatul acela?
Dupa toate deziluziile a aparut o speranta in viata lui, a rezistat unor lovituri sub centura (deci pana la urma l-au calit bataile din "tinerete). Si va lupta in continuare pentru aceasta speranta. La fel cum inainte i se spunea "invata, invata, invata" isi spune el acum "lupta, lupta, lupta". Dar oare mai are resurse? Mai rezista mult? Totusi, speranta ii da putere.
Ce mult am scris, fara sa spun nimic... poate doar o poveste destul de trista. Ca sa va zic si un mic secret, baiatul acela nu asteapta finalul povestii, asteapta ca povestea sa o ia pe un alt fir. Sa ia un curs favorabil lor. El a renuntat deja la multe din viciile sale anterioare, doar ca ceva pare sa-l doboare. Oare e destul de calit sa reziste si acestui asalt?............